"PARTIDUL SCHIMBĂRII" VREA SĂ INIȚIEZE COLECTAREA BANILOR PENTRU RENOVAREA MONUMENTULUI RIDICAT ACUM 31 DE ANI ÎN MEMORIA PRIZONIERILOR LAGĂRULUI NR. 33 DIN BĂLȚI. SĂ-L CREDEM?

Scriam cândva într-un material din acest blog că s-au folosit și  mai continuă s-o facă de tragicul Crucifix mai multe formațiuni social politice din RM. Poreclesc acest fenomen drept o rușine moldovenească, pe care ei, cei vizați, nu au cum s-o simtă. Pentru că o fac în stilul politicului moldovenesc, miza lor fiind cucerirea simpatiei a unui număr cât mai mare de viitori votanți. Cinic, fără scrupule și doar atunci când convine unui sau altui lider de partid. Așa suntem noi! 

Zic astea deoarece intuiția și logica îmi spune că în RM așa se întâmplă chiar în toate campaniile electorale. Nu e o excepție nici în în actuala, cea prilejuită de alegerile locale din 5 noiembrie curent.

Zilele trecute am primit copia unei zise Petiție privind edificarea monumentului "Troița-Crucifix", ridicat în memoria prizonierilor lagărului nr. 33 aflat la Bălți în vara și toamna anului 1944. E adresată Primăriei și Consiliului municipal Bălți și poartă semnătura Cristinei Craevscaia-Derenova,  consilieră municipală, vicepreședintele Fracțiunii PP "Partidul Schimbării", cum se prezintă chiar dânsa. Curioșii o pot vedea și lectura din imaginile de mai jos, eu, însă, trebuie să vă spun că am avut și o discuție cam acidă cu reprezentanta "Partidului Schimbării". 

Am întrebat-o pe doamna Craevscaia de ce, de la scoaterea Crucii (iulie 2022!) de pe postamentul  monumentului, nimeni din cadrul primăriei sau a Consiliului Municipal Bălți nu a rostit măcar o vorbă despre restabilirea lui. Și de ce tocmai acum a apărut acest demers? Nu am avut un răspuns concret. Mi s-a promis, însă, că problema reabilitării Crucifixului va fi examinată în cadrul Consiliului Municipal Bălți. Și că "Partidul Schimbării" nu va face campanie electorală folosind urgentarea restabilirii Crucifixului.

Craevscaia solicită Primăriei și Consiliului Municipal Bălți să organizeze un concurs de selectare "a autorului monumentului de for public și de a asigura înalta ținută artistică a operei de artă monumentală ce va fi amplasată în spațiul destinat monumentului." Autoarea petiției mai solicită identificarea mijloacelor financiare pentru ridicarea monumentului, amintind că "realizarea monumentelor de for public poate fi efectuată din alocații bugetare, în cadrul unor parteneriate constituite între autorități și/sau instituții publice subordonate acestora și persoane fizice sau juridice de drept privat, precum și în cadrul unor programe sau proiecte culturale promovate și susținute exclusiv din fonduri private de persoane fizice sau juridice de drept privat cu acordul autorităților administrației publice locale competente teritorial."

Toate bune sau ne bune până aici. Pentru că se cer trase și careva concluzii. Or acestea nu favorizează "Partidul Schimbării". Întrebarea care rămâne deocamdată fără răspuns este următoarea: De ce acest demers apare atât de târziu, în campania electorală? De ce nu a fost scris în iulie 2022, atunci când era demontată Crucea monumentului?

Și încă ceva. Mandatul actualului primar e pe sfârșite. Și componența prezentului Consiliu municipal e pe cale de a-și încheia activitatea. Iar alegerile din 5 noiembrie vor desena o altă componență a lui și un alt primar. Înclin să cred că nu va fi Grigorișin.  Lumea nu-l prea agreează, iar fostul lui coleg de partid, ex-primarul de Bălți, Renato Usatâi, a dat un sfat util bălțenilor. "Dacă vreți să scăpați orașul de un hoț, aveți grijă să nu alegeți altul", a menționat ex-primarul capitalei de nord într-o adresare către bălțeni lansată un cadrul unei întâlniri preelectorale cu aceștia.  

Amintim că "Partidul Schimbării" l-a înaintat  candidat la funcția de primar al orașului Bălți pentru alegerile din 5 noiembrie curent, pe Nicolai Grigorișin. Actualul mandat de primar acesta l-a obținut, fiind ales de circa 7 mii de votanți din peste o sută de mii aflați în liste. 

DESPRE LISTA CU NUMELE PRIZONIERILOR MORȚI SCRISĂ PE 53 DE PAGINI, CARE NU AU AJUNS SĂ FIE CUNOSCUTE DE TOATĂ LUMEA

Târziu de tot am intrat în posesia acestei copii de document. Se referă la activitatea Lagărului NKVD-ist nr. 33 (фронтовой военно пересыльный лагерь военнопленных № 33), e datat cu 11 noiembrie 1944 și e alcătuit în doar două exemplare. Mai și poartă titlul "Совершенно секретно", adică strict confidențial. 

E o scrisoare destinată Secției a patra a НКВД-ului sovietic și-i semnată de trei persoane oficiale. Raportul poartă iscăliturile șefului Lagărului de prizonieri nr. 33, locotenent-colonel Iațuto, a celui de la Serviciul sanitar al lagărului, maior Sitnikov și a conducătorului Secției nr. doi a instituției, locotenent inferior, Vogaițev. 

Semnatarii prezintă instanței superioare listele prizonierilor din lagărul nr. 33 care au murit pe parcursul lunii octombrie 1944, cum scriu ei, și actele privind înmormântarea lor. Potrivit documentului, listele cu numele prizonierilor înmormântați sunt prezentate într-un singur exemplar pe 53 de file. Ele, însă, aceste 53 de file, nu au ajuns să fie cunoscute și de altă lume. Posibil, nu au fost expediate arhivei, din care cauză nici nu le putem publica. Sunt, cum menționam mai sus, "Совершенно секретно".

Iar Registrul și Actul de mai jos reprezintă situația din lagăr privind înmormântarea pe 8 octombrie a prizonierilor ce au murit o zi mai devreme. Aflăm din el că în această zi au fost date pământului 12 cadavre. Morții au fost îngropați într-un mormânt comun aflat, potrivit actului alăturat, "pe un câmp din orașul Bălți". 

Același Registrul ne arată că-i vorba despre mormântul cu numărul 6. El ne mai demonstrează că în luna octombrie 1944, în lunca râului Răut, în imediata apropiere a lagărului de prizonieri, undeva în zona Crucifixului instalat pe 7 mai 1992,  existau 21 asemenea morminte comune. Din Registru mai aflăm că în mormântul cu numărul 21, la data de 6 octombrie a fost înmormântat doar un singur prizonier. Iar în mormintele cu numerele 19 și 20, la data de 2 și 4 octombrie au fost înmormântați 23 și, respectiv, 13 cadavre. Mai aflăm că la data de 1 octombrie, s-au efectuat înmormântări doar în mormintele comune cu numerele 1, 2 și 16. În total în această zi au fost înhumați 154 de prizonieri morți.

Observăm, de asemenea, că Registrul ne oferă informații ce s-au întâmplat doar până la 7 octombrie. Știți de ce? Fiindcă lagărul s-a aflat la Bălți în perioada 16 iulie - 10 octombrie 1944. (El era mobil. Se deplasa în funcție de cum se mișca frontul. Iar la Bălți a ajuns în perioada când Armata Sovietica trecuse Prutul.) 

Mai mult, cineva din martorii oculari povestea în anii 90 ai secolului trecut pentru "Curierul de Nord" că la finele lunii septembrie administrația lagărului a primit un ordin secret prin care s-a purces la lichidarea prizonierilor încă în viață și înmormântarea lor în morminte comune. O fi un adevăr. Iar dovadă este numărul mare de morminte comune. 

Și încă un detaliu. Am încercat să găsesc pe google.com măcar ceva date despre acest lagăr. Mi s-a spus că ele lipsesc. Bănuiesc că  mai sunt încă și astăzi "Совершенно секретно".

Revin la cele 53 de file care conțineau listele cu numele prizonierilor înmormântați în doar șapte zile ale lunii octombrie 1944. Repet, doar șapte, nu 31 de zile câte sunt în luna octombrie. Și-aș întreba dacă ar fi cui să-i adresez întrebarea: de ce în raport e vorba despre întreaga lună octombrie, nu doar de 7 zile? Or numărul cadavrelor aruncate în mormintele săpate  chiar de victime e prea mare? Uimitor de mare ca să se creadă că au murit pe parcursul a doar 7 zile? 

E încă un argument că sovieticii, înainte de a strămuta în alt loc Lagărul NKVD-ist nr. 33 din Bălți, au împușcat, probabil, toți prizonierii aflați la evidență. Numele cărora au fost înscrise în listele din cele 53 de file ale Registrului alcătuit doar într-un singur exemplar și anexat la Raportul din 11 noiembrie 1944. Și care au dispărut. Nu pot fi găsite.

E o întrebare care rămâne încă fără răspuns: de ce doar într-un singur exemplar și de ce au dispărut acele file?