LA CIRCA 300 METRI DE CRUCIFIXUL PRIZONIERILOR DIN LAGĂRUL NKV-IST NR. 33 DIN BĂLȚI, A FOST INAUGURAT UN COMPLEX COMERCIAL

Poza de mai sus pare că nu are nimic comun cu ceea ce vreau să vă comunic. Dar nu e adevărat. Ea e de aici, din contextul evenimentului. Și o să vă convingeți că așa este, dacă citiți acest material până la sfârșit.

Deci, la finele lui martie, la Bălți a fost inaugurat complexul comercial "evimall". E o unitate comercială, care, se presupune, că este cea mai mare din nordul republicii. Dar am mers să asist la acest eveniment în contextul faptului că magazinul e dislocat în lunca râului Răut. Și e situat la o depărtare de circa 300 metri de la Crucifixul instalat pe 7 mai 1992 în memoria prizonierilor lagărului nkvd-ist nr. 33 din Bălți.

E un fapt salutabil că, în sfârșit, autoritățile bălțene au decis să valorifice terenul mlăștinos, plin de stufărișuri și țânțari, de pe malul Răutului. Dar îngrijorează apropierea respectivei civilizații de locul unde zac osemintele prizonierilor morți în lagăr, de numărul și numele cărora nimeni dintre oficiali nu s-a interesat.

Există, totuși, speranța că odată cu construcția unor noi edificii în apropiere de Crucifix, un aspect mai civilizat vor obține și drumurile care duc spre el. Dar și al Troiței. Și al mormântului, cu toate ce-l alcătuiesc. Al întregului monument. Căci acesta, printr-o hotărâre a Consiliului municipal Bălți, este declarat monument istoric și de artă de importanță locală. Titlu, care îl are și tancul din centrul localității, dar și multe alte morminte în care zac osemintele unor ostași sovietici.

Amintim că acum câțiva ani, cineva a incendiat vegetația din vecinătatea Crucifixului, urmărind, probabil, distrugerea și lichidarea monumentului. Acesta, însă, a supraviețuit, spre surprinderea celora care au dorit ca el să ardă. Iar în august 2022, autoritățile bălțene au dispus demontarea Crucii din lemn de pe mormântul comun al prizonierilor.

Ambele evenimente s-au produs în perioada când primar al municipiului Bălți era Nicolai Grigorișin. O spun, deoarece acesta promisese reinstalarea, după reparație, a Crucii. Nu s-a mai întâmplat. Doar după doi ani, cu sprijinul preoților Vitalie și Alexandru Bârlădeanu, precum și a enoriașilor Bisericii Tuturor Sfinților din Bălți, pe mormânt a fost instalată o Cruce din piatră. O opera confecționată de către Nicolae Cojocaru, un meșter iscusit din satul Cosăuți, raionul Soroca.

LA SFÂRȘIT DE SEPTEMBRIE AM TRECUT PE LA TROIȚĂ, UNDE AM VĂZUT CĂ SE CONSTRUIEȘTE PE OSEMINTELE FOȘTILOR PRIZONIERI

Acum ceva timp, trecând pe la mormântul comun al prizonierilor lagărului nkvd-ist nr. 33 din Bălți, m-a încolțit senzația că sunt urmărit de niște umbre. Mi s-au părut un fel de fantome pe care le simțeam la fiecare pas făcut de mine pe acel pământ. Pământ, care acoperă osemintele a mii de persoane ce au murit acolo în vara și toamna anului 1944. 

Era sfârșit de septembrie și trecuse ceva mai mult de patru luni de la ultima mea vizită la acel monument. Fusesem acolo pe 9 mai, când un sobor de preoți de la Biserica Tuturor Sfinților din Bălți, a oficiat un serviciu divin de sfințire a noii Troițe, instalată pe mormântul comun al prizonierilor, în locul celei vechi demontate de primărie acum circa doi ani.

Și am avut senzația că chiar nimeni nu a mai trecut pe acolo. Nici, măcar, angajații de la "Spații Verzi", care sunt obligați să îngrijească de acest Monument istoric și de cultură de importanță locală. Am văzut, însă, noi clădiri construite pe locurile unde au murit prizonierii. Am mai văzut și automobile care descărcau tot acolo resturi de piatră, cotileț și beton armat, transportate din locul viitorului cartier locativ, care se înalță pe teritoriul fostului combinat de blănuri. 

Și am tras concluzia: nimic sfânt în această lume fără credință. 

Amintim că pe 21 iulie 2022, în imediata apropiere a mormântului, s-a produs un incendiu de vegetație, după care, peste câteva zile Crucifixul confecționat din lemn, a fost demontat. Noua Troiță din piatră, confecționată de către un meșter iscusit cu numele Nicolae Cojocaru din Cosăuți, Soroca, a putut fi instalată cu sprijinul preoților Vitalie și Alexandru Bârlădeanu și a enoriașilor Bisericii Tuturor Sfinților.

ÎN VALEA RĂUTULUI DIN BĂLȚI, A FOST SFINȚITĂ O NOUĂ TROIȚĂ RIDICATĂ ÎN MEMORIA PRIZONIERILOR LAGĂRULUI NKVD-IST NR. 33

Un sobor de preoți de la Biserica Tuturor Sfinților din Bălți a oficiat astăzi, de Ziua Europei (9 mai) un serviciu divin de sfințire a noii Troițe, instalată recent pe mormântul comun al prizonierilor lagărului NKVD-ist nr. 33 din Bălți, în locul celei vechi demontate acum circa doi ani.

În desfășurarea serviciului, preoții Vitalie și Alexandru Bârlădeanu au pomenit mai multe nume ale celor ce au stat și au murit în acest lagăr, au stropit cu apă sfințită nu doar Troița, ci și terenul din apropierea ei, unde se presupune că există multe oseminte umane.

Iar arhitectul Boris Grițunic a vorbit în fața celor prezenți despre cum au fost descoperite oseminte umane în valea Răutului și cum în ziua de 7 mai 1992 pe acest teren a fost ridicat un Crucifix.

Cineva a propus să se intervină pe lângă structurile statale competente pentru a atribui acestei Troițe statut de monument de importanță națională, întrucât în mormântul comun de pe teritoriul fostului lagăr NKVD-ist nr. 33 din Bălți zac oseminte omenești ale unui număr impunător de locuitori din toată țara și din alte state europene.

Amintim că pe 21 iulie 2022, în imediata apropiere a mormântului s-a produs un incendiu de vegetație, după care, peste câteva zile Troița confecționată din lemn, a fost demontată. Noua Troiță din piatră, confecționată de către un meșter iscusit cu numele Nicolae Cojocaru din Cosăuți, Soroca, a putut fi instalată cu sprijinul preoților Vitalie și Alexandru Bârlădeanu și a enoriașilor Bisericii Tuturor Sfinților.

DOAR RIDICHIOARA ȘI NIȘTE IRIȘI PLANTAȚI ÎN ANII TRECUȚI AU ÎNFLORIT. ÎN REST, E O MULȚIME DE BURUIENI ȘI O MIZERIE TOTALĂ

Pe 27 aprilie curent îi comunicam prin messenger primarului bălțean Александр Петков următoarele: "Domn Primar, s-a făcut treaba. Mulțumesc si pentru atât. Cred că este posibil ca cei de la "Spații Verzi" să facă puțină ordine la acest mormânt. Să mai planteze o floare, două. Ca la gospodari."

Mă refeream la mormântul comun al prizonierilor care au murit în lagărul nkvd-ist nr. 33 din Bălți. Mormânt unde, câteva zile mai devreme, cu sprijinul preoților Vitalie și Alexandru Bârlădeanu și a enoriașilor "Bisericii Tuturor Sfinților", a fost instalată o Troiță nouă, care a înlocuit-o pe cea demontată acum circa doi ani.

Ieri am trecut pe acolo. Și am înțeles care este atitudinea primarului Александр Петков față de Crucifixul, declarat de către CM Bălți Monument de artă și istoric de importanță locală. De Paști acest monument a fost așa cum îl vedeți în pozele alăturate. Doar ridichioara și niște iriși plantați în anii trecuți au înflorit. În rest, e o mulțime de buruieni și o mizerie totală.

Apropo, Domn Primar, pe 9 mai ne-ar bucura prezența Dumneavoastră la sfințirea noii Troițe ridicate în memoria prizonierilor lagărului nkvd-ist nr. 33 din Bălți. Ca sa vedem cât de rușine vă va fi dacă "Spații Verzi" nu va face curățenie la acest monument. Curățenie ca la tancul din centrul orașului, ambele fiind considerate de CM Bălti monumente de aceeași importantă locală.

LA BĂLȚI EXISTĂ LUME BUNĂ ȘI CREDINCIOASĂ, CARE A REPARAT CEEA CE A PORUNCIT SĂ STRICE ȘI SĂ ASCUNDĂ EX-PRIMARUL GRIGORIȘIN

Dacă ați observat, în ultimii ani, am insistat mult ca autoritățile bălțene să reînnoiască Crucea de la mormântul prizonierilor lagărului nkvd-ist nr. 33 din Bălți, întrucât cea instalată pe 7 mai 1992 era putredă la temelie și risca să fie dată jos de vânt. Am și rugat de câteva ori primăria să se apuce de treabă întrucât, prin hotărârea nr. 1412 din 17 mai 2001, Consiliul Municipal Bălți a declarat Crucifixul drept monument de artă și istoric de importanță locală.

S-au și găsit câteva proiecte potrivite pentru locul unde se află mormântul comun al prizonierilor, iar cineva declarase că va colecta mijloace financiare pentru reînnoirea monumentului. Primăria, însă, s-a făcut că nu vede și nu aude, ignorând această temă. A reacționat doar ex-primarul, ales de 7 mii și ceva de votanți din peste 100 de mii aflați în liste. Ex-primar, care nu se poate astâmpăra nici azi, când Bălțiul are un nou primar, și care pe ascuns, fără nici un document oficial, dispusese atunci, în august 2021, să se scoată Crucea de pe mormânt, pentru a fi, cică, renovată sau schimbată cu o altă Cruce.

Circa doi ani au trecut de la acel moment, iar ex-primarul vizat nu a mișcat măcar un deget pentru a repara "monumentul de artă și istoric de importanță locală". S-a dovedit, însă, că există lume bună și credincioasă la Bălți. Spun acest adevăr, deoarece zilele trecute o echipă de meșteri iscusiți a reinstalat o Troiță din piatră de Cosăuți, acolo de unde a fost scoasă, pe ascuns. Crucea putrezită din lemn. Și această lume este reprezentată de către preoții Vitalie și Alexandru Bârlădeanu, precum și enoriașii Bisericii Tuturor Sfinților din Bălți.

Grație lor, mormântul miilor de prizonieri ce au murit în lagărul din Bălți, e în așteptarea rudelor celor decedați în lunca Răutului, a tuturor oamenilor de bună credință, pentru a aprinde o luminare în memoria lor. Sfințirea noii Troițe e programată pentru 9 mai, când întreaga omenire progresistă va sărbători o nouă ediție a Zilei Europei.

Cu gândul la respectiva zi, sperăm că serviciile comunale ale Primăriei Bălți vor îngriji și acest mormânt comun, declarat de autorități Monument de artă și istoric de importanță locală. Mai sperăm, de asemenea, că primăria se va mobiliza și în vederea amenajării unei căi de acces mai civilizate spre acest monument.

CU STĂRUINȚA PREOȚILOR VITALIE ȘI ALEXANDRU BÂRLĂDEANU, PRECUM ȘI A ENORIAȘILOR DE LA BISERICA TUTUROR SFINȚILOR 

Vă anunțam, dragilor, acum trei săptămâni că primăria a permis instalarea unei noi troițe pe mormântul comun, unde până în august 2022, s-a aflat un Crucifix ridicat la 7 mai 1992 în memoria prizonierilor lagărului nkvd-ist nr.33 din Bălți. Fiind un "monument de artă și istoric de importanță locală", cum l-a botezat Consiliul Municipal Bălți prin Hotărârea sa nr. 1412 din 17.05.2001, acesta a fost demontat pe furiș de către serviciile Primăriei Bălți. Iar acum, după circa doi ani de la decapitarea monumentului, aceiași primărie, dar cu un alt primar, nu-și permite nimic mai mult decât să accepte instalarea de către altcineva a unui nou monument. 

Scriu altcineva, deoarece acum trei săptămâni, când primarul bălțean Alexandr Petkov mi-a comunicat că "a semnat acceptul de a-l reinstala", nu cunoșteam numele celuia ce o va face. Am aflat-o mai târziu din alte surse.

Și am aflat, mai întâi, că locul fostului Crucifix din lemn va fi ocupat de o Cruce din piatră de Cosăuți, realizată de un meșter din partea locului. Iar cineva din enoriașii Bisericii Tuturor Sfinților mi-a mai comunicat că Crucea va fi instalată cu stăruința preoților Vitalie și Alexandru Bârlădeanu și a enoriașilor Bisericii Tuturor Sfinților din Bălți. Tot ei vor suporta și cheltuielile necesare pentru ridicarea monumentului.

Iar părintele Vitalie Bârlădeanu mi-a comunicat că lucrările pentru reinstalarea monumentului au demarat. Se lucrează asupra definitivării Crucii din piatra de Cosăuți. În curând aceasta va fi transportată și montată pe mormântul comun al prizonierilor ce au murit în vara și toamna anului 1944 în lagărul nkvd-is nr 33 din Bălți.

Doamne Ajută!

PRIMARUL ALEXANDRU PETCOV: "ZILELE ACESTEA AM SEMNAT ACCEPTUL DE A-L INSTALA. ESTE CINEVA CARE L-A DONAT"

Am vizitat astăzi Crucifixul. Pentru ca am discutat acum ceva timp despre el cu Alexandru Petcov, primarul de Bălți ales la finele anului trecut. Știți ce mi-a spus? Mi-a scris că "Zilele acestea am semnat acceptul de a-l reinstala. Este cineva care l-a donat."

E răspunsul lui la rugămintea mea de a dispune reinstalarea Troiței demontate după incendiul de vegetație din 21 iulie 2022.

Petcov nu mi-a oferit amănunte, dar l-am crezut. Simt că nu minte. E un alt fel de primar. Altul decât cei ce am avut.

Cine a donat noua Cruce, ce reprezintă ea și când va fi instalată, sperăm să aflăm în curând.

Gunoaile din preajma Crucifixului, drumul care duce spre el, rămâne, însă, o problemă serioasă. Deoarece nu se știe cine o va soluționa. E vorba, totuși, despre un monument de cultură și istorie de însemnătate locală. De aceeași importanță ca și tancul din centrul orașului.

AM PROPUS ASTĂZI UNUI CONSILIER MUNICIPAL DIN BĂLȚI SĂ INIȚIEZE DEMONTAREA ȚEVII TANCULUI CU NR. 720 DIN CENTRUL ORAȘULUI BĂLȚI

Dacă ei nu au ce face în primărie și le pare că fac un bine bălțenilor, am propus astăzi unui membru al Consiliului municipal Bălți să se demonteze țeava tancului cu numărul 720 din centrul Bălți-ului. Să se procedeze la fel cum s-a întâmplat cu un monument de aceeași importanță, cel al Crucifixului ridicat pe 7 mai 1992 în memoria prizonierilor Lagărului NKVD-ist nr. 33, care a staționat la Bălți în vara și toamna lui 1944. Și care reprezintă, de un an și patru luni, doar o țeavă ce a servit drept suport pentru Troiță ridicată acum trei decenii pe mormântul frățesc al prizonierilor decedați în lagăr. Demontată, fără a exista vreun act oficial, în august 2022, din inițiativa lui Grigorișin.

Propunerea am făcut-o membrului Consiliului Municipal Bălți Cristina Craevscaia-Derenova, care mi-a expediat pe messenger copia unui răspuns semnat de încă primarul de Bălți Nicolai Grigorișin. Acesta, probabil, fără să-și dea seama ce face, și-a arătat adevărata față, punându-și semnătura pe un răspuns la un demers al doamnei Craevscaia-Derenova. Răspuns semnat chiar astăzi, 14.11.2023, și în care semnatarul promite că va întreprinde măsuri necesare "pentru organizarea concursului de selectare a autorului monumentului "Troița-Crucifixul", conform procedurii legale."

El a uitat, însă să spună că de la o luni, după turul doi al alegerilor locale, va trebui să părăsească primăria. Cele 7148 de voturi acumulate în alegerile locale din decembrie 2021 pentru Primăria Bălți nu-l mai pot ajuta să stea cocoțat în jilțul de edil.

"PARTIDUL SCHIMBĂRII" VREA SĂ INIȚIEZE COLECTAREA BANILOR PENTRU RENOVAREA MONUMENTULUI RIDICAT ACUM 31 DE ANI ÎN MEMORIA PRIZONIERILOR LAGĂRULUI NR. 33 DIN BĂLȚI. SĂ-L CREDEM?

Scriam cândva într-un material din acest blog că s-au folosit și  mai continuă s-o facă de tragicul Crucifix mai multe formațiuni social politice din RM. Poreclesc acest fenomen drept o rușine moldovenească, pe care ei, cei vizați, nu au cum s-o simtă. Pentru că o fac în stilul politicului moldovenesc, miza lor fiind cucerirea simpatiei a unui număr cât mai mare de viitori votanți. Cinic, fără scrupule și doar atunci când convine unui sau altui lider de partid. Așa suntem noi! 

Zic astea deoarece intuiția și logica îmi spune că în RM așa se întâmplă chiar în toate campaniile electorale. Nu e o excepție nici în în actuala, cea prilejuită de alegerile locale din 5 noiembrie curent.

Zilele trecute am primit copia unei zise Petiție privind edificarea monumentului "Troița-Crucifix", ridicat în memoria prizonierilor lagărului nr. 33 aflat la Bălți în vara și toamna anului 1944. E adresată Primăriei și Consiliului municipal Bălți și poartă semnătura Cristinei Craevscaia-Derenova,  consilieră municipală, vicepreședintele Fracțiunii PP "Partidul Schimbării", cum se prezintă chiar dânsa. Curioșii o pot vedea și lectura din imaginile de mai jos, eu, însă, trebuie să vă spun că am avut și o discuție cam acidă cu reprezentanta "Partidului Schimbării". 

Am întrebat-o pe doamna Craevscaia de ce, de la scoaterea Crucii (iulie 2022!) de pe postamentul  monumentului, nimeni din cadrul primăriei sau a Consiliului Municipal Bălți nu a rostit măcar o vorbă despre restabilirea lui. Și de ce tocmai acum a apărut acest demers? Nu am avut un răspuns concret. Mi s-a promis, însă, că problema reabilitării Crucifixului va fi examinată în cadrul Consiliului Municipal Bălți. Și că "Partidul Schimbării" nu va face campanie electorală folosind urgentarea restabilirii Crucifixului.

Craevscaia solicită Primăriei și Consiliului Municipal Bălți să organizeze un concurs de selectare "a autorului monumentului de for public și de a asigura înalta ținută artistică a operei de artă monumentală ce va fi amplasată în spațiul destinat monumentului." Autoarea petiției mai solicită identificarea mijloacelor financiare pentru ridicarea monumentului, amintind că "realizarea monumentelor de for public poate fi efectuată din alocații bugetare, în cadrul unor parteneriate constituite între autorități și/sau instituții publice subordonate acestora și persoane fizice sau juridice de drept privat, precum și în cadrul unor programe sau proiecte culturale promovate și susținute exclusiv din fonduri private de persoane fizice sau juridice de drept privat cu acordul autorităților administrației publice locale competente teritorial."

Toate bune sau ne bune până aici. Pentru că se cer trase și careva concluzii. Or acestea nu favorizează "Partidul Schimbării". Întrebarea care rămâne deocamdată fără răspuns este următoarea: De ce acest demers apare atât de târziu, în campania electorală? De ce nu a fost scris în iulie 2022, atunci când era demontată Crucea monumentului?

Și încă ceva. Mandatul actualului primar e pe sfârșite. Și componența prezentului Consiliu municipal e pe cale de a-și încheia activitatea. Iar alegerile din 5 noiembrie vor desena o altă componență a lui și un alt primar. Înclin să cred că nu va fi Grigorișin.  Lumea nu-l prea agreează, iar fostul lui coleg de partid, ex-primarul de Bălți, Renato Usatâi, a dat un sfat util bălțenilor. "Dacă vreți să scăpați orașul de un hoț, aveți grijă să nu alegeți altul", a menționat ex-primarul capitalei de nord într-o adresare către bălțeni lansată un cadrul unei întâlniri preelectorale cu aceștia.  

Amintim că "Partidul Schimbării" l-a înaintat  candidat la funcția de primar al orașului Bălți pentru alegerile din 5 noiembrie curent, pe Nicolai Grigorișin. Actualul mandat de primar acesta l-a obținut, fiind ales de circa 7 mii de votanți din peste o sută de mii aflați în liste. 

DESPRE LISTA CU NUMELE PRIZONIERILOR MORȚI SCRISĂ PE 53 DE PAGINI, CARE NU AU AJUNS SĂ FIE CUNOSCUTE DE TOATĂ LUMEA

Târziu de tot am intrat în posesia acestei copii de document. Se referă la activitatea Lagărului NKVD-ist nr. 33 (фронтовой военно пересыльный лагерь военнопленных № 33), e datat cu 11 noiembrie 1944 și e alcătuit în doar două exemplare. Mai și poartă titlul "Совершенно секретно", adică strict confidențial. 

E o scrisoare destinată Secției a patra a НКВД-ului sovietic și-i semnată de trei persoane oficiale. Raportul poartă iscăliturile șefului Lagărului de prizonieri nr. 33, locotenent-colonel Iațuto, a celui de la Serviciul sanitar al lagărului, maior Sitnikov și a conducătorului Secției nr. doi a instituției, locotenent inferior, Vogaițev. 

Semnatarii prezintă instanței superioare listele prizonierilor din lagărul nr. 33 care au murit pe parcursul lunii octombrie 1944, cum scriu ei, și actele privind înmormântarea lor. Potrivit documentului, listele cu numele prizonierilor înmormântați sunt prezentate într-un singur exemplar pe 53 de file. Ele, însă, aceste 53 de file, nu au ajuns să fie cunoscute și de altă lume. Posibil, nu au fost expediate arhivei, din care cauză nici nu le putem publica. Sunt, cum menționam mai sus, "Совершенно секретно".

Iar Registrul și Actul de mai jos reprezintă situația din lagăr privind înmormântarea pe 8 octombrie a prizonierilor ce au murit o zi mai devreme. Aflăm din el că în această zi au fost date pământului 12 cadavre. Morții au fost îngropați într-un mormânt comun aflat, potrivit actului alăturat, "pe un câmp din orașul Bălți". 

Același Registrul ne arată că-i vorba despre mormântul cu numărul 6. El ne mai demonstrează că în luna octombrie 1944, în lunca râului Răut, în imediata apropiere a lagărului de prizonieri, undeva în zona Crucifixului instalat pe 7 mai 1992,  existau 21 asemenea morminte comune. Din Registru mai aflăm că în mormântul cu numărul 21, la data de 6 octombrie a fost înmormântat doar un singur prizonier. Iar în mormintele cu numerele 19 și 20, la data de 2 și 4 octombrie au fost înmormântați 23 și, respectiv, 13 cadavre. Mai aflăm că la data de 1 octombrie, s-au efectuat înmormântări doar în mormintele comune cu numerele 1, 2 și 16. În total în această zi au fost înhumați 154 de prizonieri morți.

Observăm, de asemenea, că Registrul ne oferă informații ce s-au întâmplat doar până la 7 octombrie. Știți de ce? Fiindcă lagărul s-a aflat la Bălți în perioada 16 iulie - 10 octombrie 1944. (El era mobil. Se deplasa în funcție de cum se mișca frontul. Iar la Bălți a ajuns în perioada când Armata Sovietica trecuse Prutul.) 

Mai mult, cineva din martorii oculari povestea în anii 90 ai secolului trecut pentru "Curierul de Nord" că la finele lunii septembrie administrația lagărului a primit un ordin secret prin care s-a purces la lichidarea prizonierilor încă în viață și înmormântarea lor în morminte comune. O fi un adevăr. Iar dovadă este numărul mare de morminte comune. 

Și încă un detaliu. Am încercat să găsesc pe google.com măcar ceva date despre acest lagăr. Mi s-a spus că ele lipsesc. Bănuiesc că  mai sunt încă și astăzi "Совершенно секретно".

Revin la cele 53 de file care conțineau listele cu numele prizonierilor înmormântați în doar șapte zile ale lunii octombrie 1944. Repet, doar șapte, nu 31 de zile câte sunt în luna octombrie. Și-aș întreba dacă ar fi cui să-i adresez întrebarea: de ce în raport e vorba despre întreaga lună octombrie, nu doar de 7 zile? Or numărul cadavrelor aruncate în mormintele săpate  chiar de victime e prea mare? Uimitor de mare ca să se creadă că au murit pe parcursul a doar 7 zile? 

E încă un argument că sovieticii, înainte de a strămuta în alt loc Lagărul NKVD-ist nr. 33 din Bălți, au împușcat, probabil, toți prizonierii aflați la evidență. Numele cărora au fost înscrise în listele din cele 53 de file ale Registrului alcătuit doar într-un singur exemplar și anexat la Raportul din 11 noiembrie 1944. Și care au dispărut. Nu pot fi găsite.

E o întrebare care rămâne încă fără răspuns: de ce doar într-un singur exemplar și de ce au dispărut acele file?